Tatii sunt foarte importanti in viata copiilor, iar atunci cand acestia sunt nevoiti sa plece de acasa in deplasari, copiii au intotdeauna de suferit.
Insa, reaintalnirile sunt intotdeauna foarte incarcate emotional.
Astfel de momente, in care copiii isi revad tatii, dupa ce acestia vin din diferite calatorii sau din deplasari sunt de neuitat.
Micutii au reactii fabuloase si pur si simplu provoaca dependenta si nu poti sa rezisti sa nu ii privesti pana la final.
Sunt pur si simplu adorabili!
Sistemul afectiv se dezvolta treptat, de la primele zile pana la varsta adolescentei. Emotiile si sentimentele sunt foarte putin perceptibile in primele luni de viata, dar mai tarziu tristetea, bucuria, rusinea, vinovatia, frica, furia, dragostea se manifesta vadit.
Uneori se inregistreaza schimbari mari de la o varsta la alta in ceea ce priveste unele emotii, iar alteori nu exista nicio schimbare de la un an la altul.
Emotiile pot fi pozitive si negative. Cele pozitive apar atunci cand ceea ce o persoana isi doreste corespunde cu ceea ce i se intampla (bucurie, multumire) iar cele negative atunci cand exista o contradictie intre ceea ce i se intampla sau ceea ce obtine o persoana si asteptarile ei (tristete, nemultumire, dezamagire, ingrijorare, furie, etc.).
Emotiile unei persoane apar ca urmare a modului in care interpreteaza un anumit eveniment. Odata cu cresterea, din al treilea an de viata, copiii incep sa prezinte semne de rusine, jena, mandrie si vinovatie.
Pe masura ce copilul dobandeste controlul asupra comportamentului, emotiile sunt exprimate prin modalitati tot mai subtile, acesta invatand sa reactioneze in conduite aprobate social.
Intelegerea emotiilor celorlalti este importanta deoarece copiii se bazeaza pe ea pentru a-si ghida comportamentul lor in actiunile sociale si a discuta despre emotiile celorlalti.
Abilitatea de a intelege si descrie emotiile celorlalti este necesara pentru manifestarea empatiei.
In cele ce urmeaza, am urmarit doar cateva din emotiile cele mai importante ale copilului: bucuria, furia, frica si dragostea.
Zambetul
Zambetul este de mai multe feluri: de la zambetul reflexiv, la zambetul selectiv care incepe sa se dezvolte odata cu varsta de 12 luni.
Zambetul reflexiv este doar o grimasa care apare in mod involuntar pe fata bebelusului, in special cand doarme, si este doar o reactie fizica, nu un semn emotional.
Pe masura ce creste, bebelusul va incepe sa zambeasca tot mai mult, ca manifestare a bucuriei la vederea unor lucruri placute: o jucarie care ii place, chipul tau.
Pe la 2-3 luni, bebelusul va incepe sa isi dezvolte simtul umorului si va zambi, chiar rade, la sunetele de animale pe care le va auzi sau la alte grimase amuzante ale adultilor.
In timp ce toti bebelusii se dezvolta in modul lor, si unii bebelusi sunt mai zambitori decat altii, pe la jumatatea primului an el va fi un expert al zambetului.
Bebelusii de sase luni zambesc la tine orice ai face. Acum iti cunosc bine chipul si se va bucura aproape de fiecare data cand il va vedea, mai ales dupa ce ai fost plecata o perioada.
Copilasul va incepe sa zambeasca la toata lumea din jur cand va observa ca va primi un raspuns. In acelasi timp, zambetele lui vor avea o insemnatate mai mare, poate va zambi pentru ca a invatat o noua abilitate sau pentru ca se bucura ca te vede.
