Radio Simplu

BANC: Bula, invatatoarea si camila

La scoala, invatatoarea ii intreaba pe copii ce stiu ei despre camila. Ionel raspunde:

– Pai, camila este foarte rezistenta la sete!

Alt elev din prima banca raspunde:

– Eu stiu despre camila ca e foarte rezistenta la carat greutati!

Bula, din ultima banca, agitat, statea cu mana ridicata de ceva timp; voia si el sa raspunda la intrebare…

– Doamna invatatoare, eu stiu despre camile ca sunt vagaboante!

– Bula, zice invatatoarea, nu ti-e rusine! Cum poti sa spui asa ceva de fata cu toti copiii! Ce inseamna asta? Cum adica camilele sunt vagaboante? Cine ti-a spus tie asa ceva?

– Pai cum, doamna invatatoare, nu umbla ele cu toti arabii? 🙂

Cele mai tari bancuri cu camile:

  1. In Irak la baza NATO era o camila. Intr-o zi capitanul scoate plutonul la raport si intreaba:

– Ce-i cu camila asta aici?

– Pai, stiti sefu`, o mai folosim si noi cand ne e dor de o femeie.

– Maine sa mi-o aduce-ti si mie in cort.

A doua zi iese capitanul cu pantalonii in vine si intreaba:

– Ei cum e? Asa a fost si la voi?

Unu, mai timid asa, spune:

– Noi defapt ne urcam pe camila si mergeam in sat la bordel.

2. Era Bula pe camila in desert si se strica camila. Bula nestiind ce sa faca o duce la servisul de camile. Acolo mecanicul urca camila pe o rampa si ii da cu doua caramizi in testicule pana cand incepe camila sa tipe si sa bage turbo. Bula ramas uimit zice:

– Buna ideee, dar eu cu o mai prind

– Urcate pe rampa!!

Cămila (din arabă Djemal sau ebraică Gamal) este un mamifer erbivor rumegător din Africa de Nord şi din Asia, de talie mare, cu o cocoaşă de grăsime pe spate (cămila dromader-Camelus dromaderies-) sau cu două cocoaşe (cămila bactriană-Camelus bactrianus-), folosit la transport în regiunile de deşert.

Cămila bactriană sălbatică (C. bactrianus ferus) are caracteristici mai apropiate de speciile fosile, de exemplu C. alutensis (descoperită pe valea Oltului de Grigoriu Ştefănescu), decât de forma domestică.

Cămila aparţine de familia Camelidae, familie de care mai aparţin şi rumegătoarele din America (guanako, lama, alpaka şi vicunia). Asemănarea dunelor din deşert cu valurile mării ca şi mersul legănat al cămilelor a făcut ca ea să fie denumită „Corabia deşertului”.

Morfologie

Cămila se deosebeşte de rudele ei din Lumea Nouă prin talia corpului mai mare (înălţimea la greabăn între 225 – 345 cm şi greutatea între 300 – 700 kg), şi prin faptul că are una sau două cocoaşe.

Cămilele au coada relativ scurtă (35 – 55 cm), culoarea blănii are nuanţe de la brun întunecat până la un cenuşiu roşcat de culoarea nisipului. Pe când dromaderul are părul scurt ,cămila bactriană are blana cu peri foarte lungi mai ales în lunile de iarnă.

Picioarele cămilelor în raport cu dimensiunea corpului sunt lungi, ele calcă pe două degete, care nu sunt acoperite de copită ci numai de o unghie îndoită care protejează degetele de la picioare care pe talpă au un sistem de suspensie alcătuit dintr-un ţesut conjunctiv moale.

Animalele au gâtul şi capul lung, buza superioară despicată şi ochii au gene protectoare lungi.

Orificiile nărilor se pot închide, iar stomacul cămilelor este ca şi la celelalte rumegătoare compartimentat în prestomace.