Caderea parului este un fenomen care poate debuta in jurul varstei de 18 ani si a carui frecventa creste odata cu varsta.
Daca la varsta de 30 de ani afectiunea este prezenta la 1 din 3 barbati, spre 50 de ani, aproximativ 1 din 2 prezinta semne de calvitie.
Femeile sunt afectate intr-un procent mult mai redus (2-3%), insa utilizarea manevrelor agresive de colorare si coafare repetata duce progresiv la modificari ingrijoratoare.
Pe langa mostenirea genetica, acest proces este generat de multe ori de o serie de modificari hormonale, medicamente sau boli.
Durata de viata a unui fir de par este intre 2 si 4 ani, cu o rata normala de crestere intre 0,75 si 1,5 cm/luna. Apoi, firul de par intra intr-o faza de stagnare si apoi cade.
Pierderea zilnica a catorva zeci de fire de par este fiziologica; motive de ingrijorare ar trebui a avem in momentul in care pierdem peste 50-60 de fire pe zi sau in cazul in care calitatea firului se deterioreaza, devine friabil, isi pierde stralucirea si se detaseaza cu usurinta de pe scalp. Iata cateva afectiuni care duc la caderea parului:
1. Afectiuni ale tiroidei
Fie ca este vorba despre hipoactivitatea glandei tiroide, afectiune numita hipotiroidism, sau despre tiroida hiperactiva, afectiune numita hipertiroidism, consecintele sunt aceleasi – caderea parului din cauza dezechilibrului hormonal.
Hormonii contribuie la reglementarea functiilor din organism, inclusiv cresterea parului.
Administrarea tratamentului corespunzator in cazul afectiunilor tiroidiene mentionate mai sus contribuie la controlarea caderii parului.
2. Diferite tipuri de alopecie
Alopecia este termenul medical care defineste caderea parului. Exista doua tipuri de alopecie:
– alopecia areata;
– alopecia androgenica (calvitia);
Alopecia poate cauza atat caderea parului de la nivelul scalpului, cat si de pe celelalte regiuni ale corpului. Aceasta poate conduce la subtierea firului de par, calvitie totala sau partiala, permanenta sau temporara.
3. Traumatisme fizice
In momentul in care organismul este supus unui traumatism fizic ciclul natural de crestere al parului poate fi intrerupt, conducand la pierderea parului.
Orice soc al organismului – accidente rutiere, interventii chirurgicale, arsuri, orice tip de afectiune – este un soc si pentru foliculii pilosi, rezultand caderea parului de pe 75% din suprafata scalpului in doar cateva luni.
4. Tricotilomania
Tricotilomania este o afectiune psihica caracterizata prin dorinta obsesiva a pacientilor de a smulge parul fie de la nivelul capului, sprancenelor sau alte zone ale corpului.
Smulgerea parului poate conduce la aparitia unor pete neuniforme pe suprafata afectata. Cauzele acestei afectiuni nu sunt cunoscute.
5. Anemia
O cantitate mica de fier in organism conduce la caderea parului. Aceasta problema apare mai ales in randul femeilor.
6. Infectii
Infectiile care provoaca febra (herpes simplex), infectiile fungice ale pielii (impetigo), infectiile bacteriere (sifilis) sunt responsabile de alopecie sau subtierea firului de par.
Tratarea infectiei conduce la reluarea ciclului normal de crestere al parului si previne caderea parului pe viitor.
7. Afectiuni autoimune
Alopecia areata adesea este asociata cu existenta unei afectiuni autoimune, din aceasta cauza se considera ca diferite forme de pierdere a parului sunt cauzate de una dintre afectiunile autoimune.
Diabetul zaharat si lupusul eritematos sunt doua afectiuni autoimune care cauzeaza si caderea parului. Alte boli imune asociate cu pierderea parului sunt vitiligo si tiroidita autoimuna.
8. Boli de piele
O serie de afectiuni cutanate inflamatorii, cum ar fi eczemele, dermatita seboreica sau psoriazisul, pot cauza caderea parului.
