În urmă cu 20 de ani, bugetul comunei Ciugud din judeţul Alba abia ajungea pentru plata salariilor celor câţiva angajaţi. Anul trecut, investitorii care au afaceri acolo au plătit taxe şi impozite locale de 2,5 milioane de lei. Între cele două etape, la Ciugud au fost investite 27 de milioane de euro, fonduri europene, în asfalt, reţeaua de apă, de canalizare şi cea electrică. Cu dreptunghiuri de gazon verde la porţi şi acoperişuri de aceeaşi nuanţă, cu drumuri asfaltate şi corespunzător marcate… chiar şi hăt dincolo, între parcelele agricole, locul pare, privit de sus, decupat din landurile bavareze. Dar nu e. Este Ciugudul Albei.
Comuna Ciugud e formată din şase sate. Cinci dintre ele sunt aşezate pe malul stâng al râului Mureş, iar satul Hapria este deja pe podişul Secaşelor. Prin 2000, bucata aceasta de ţară rămânea deseori în noroaie şi-n beznă. Cu vreo 70.000 de lei în buget, abia îşi permitea gaz pentru dispensar şi sobele şcolilor. 2600 de suflete trăiau cu confortul în visuri şi atât. „Ca orice sat românesc nu aveam apă, nu nu aveam… Era o comună îmbătrânită, cu oameni fără prea multe speranţe. Cu şcolile dărăpănate, cu căminele culturale praf, fără viaţă culturală, fără prea multă viaţă sportivă.
Veniturile proprii ale comunei Ciugud erau, transformate în euro acum, 15.000 de euro. Ce puteai sa faci cu ei?”, spune Gheorghe Damian, primar în comuna Ciugud. Era perioada de preaderare europeană. România se pregătea pentru masa bogaţilor. Se făceau calcule, cursuri, planuri.
În 2005, când au apărut primele fonduri de pre-aderare în România, funcţionarii Ciugudului au întocmit câteva proiecte mărunte. Au fost acceptate şi plătite. Primul proiect a însemat dotarea primăriei cu computere şi softuri care să le uşureaze planificarea viitoare. Autorităţile comunale şi-au dat seama că banii europeni nu-s utopie. Că nu depind de Guvern, de Putere şi nici de Opoziţie. Au prins curaj şi-au început să-i caute în proiecte diverse, imperios necesare pentru comunitate.
În primul an al României în Uniunea Europeană, când sute de primării abia descopereau definiţia fondurilor nerambursabile, Ciugudului îi era aprobat cel mai mare proiect din istoria comunei: şapte milioane şi jumătate de euro pentru asfaltarea drumurilor, 47 de kilometri de reţea de canalizare şi 45 de kilometri de reţea de apă curentă, potabilă.
„În spatele tuturor lucrurilor stau oamenii. Era important să avem o resursă umană capabilă să deruleze genul ăsta de proiecte”, spune Doru Dan Pop, administrator public Primăria Ciugud. De zece ani, 11 tineri se ocupă strict de accesarea banilor europeni. Gândesc proiectele, le aşează pe hârtie şi aduc banii. Se zice că au aproape 100% rată de succes.
