O femeie a filmat un moment care ei i s-a parut extrem de amuzant. Imaginile au facut furori in mediul online.
Si-a gasit sotul in pat, in miezul zilei. Stia ca sotul ei fusese toata ziua la dentist si s-a gandit sa nu il deranjeze.
Probabil era epuizat si il dureau maselele la care medicul lucrase. Asa ca sotia a vrut sa il inveleasca pentru ca nu cumva sa ii fie frig in timp ce dormea.
Dar Bart, sotul femeii, ascundea ceva sub patura. Si o tinea strans la piept. Femeia a tras patura de pe el sa vada ce tine asa de dornic in brate.
Aparent era o rola de banda adeziva pe care o tinea sub barba. Motivul?
S-a gandit ca daca ii cade capul, sa aiba cu ce sa il prinda… Ciudat efect a avut anestezia la acesta.
Zgomotul făcut de freza unui dentist provoacă de multe ori temeri şi palpitaţii ale inimii, însă ce se petrece în creier a fost pentru mult timp un mister.
Acum, cercetătorii din Japonia cred că se apropie de un răspuns după ce au apelat la scanarea cerebrală pentru a descoperi ce se întâmplă în creierul unei persoane atunci când aude zgomotul făcut de frezele şi de instrumentele de aspiraţie folosite de dentişti.
Persoanele care se temeau să meargă la dentist prezentau diferenţe majore în reacţiile cerebrale faţă de persoanele care erau mai relaxate, conform studiului prezentat în cadrul întrunirii Society for Neuroscience, ce a avut loc duminică la San Diego.
Descifrarea modului în care creierul uman reacţionează la sunete, mai ales în cazul pacienţilor anxioşi, ar putea ajuta oamenii de ştiinţă să evalueze diferite metode prin care să îi liniştească pe aceştia, observând modul în care activitatea neuronală este afectată, explică Hiroyuki Karibe de la Universitatea Stomatologică Nippon din Tokyo.
„Ca dentist pediatru, am avut mulţi pacienţi începând cu anul 1987, iar din experienţa mea clinică, am descoperit că sunetul frezei poate provoca anxietate în rândul anumitor pacienţi”, afirmă Karibe. Cercetătorul afirmă că până acum nu a studiat nimeni modul în care sunetele instrumentelor stomatologice afectează activitatea cerebrală a oamenilor.
Cu ajutorul unei echipe de psihiatri, Karibe a rugat 21 de femei şi 13 bărbaţi cu vârste cuprinse între 19 şi 49 de ani să completeze un sondaj care măsura cât de mult se temeau de vizita la dentist.
Sondajul cuprindea 20 de întrebări, printre care „deveniţi tensionat în timpul tratamentului stomatologic?” şi „vă simţiţi anxios atunci când auziţi freza dentistului?”. Voluntarii au răspuns pe o scară de la 1 la 5, 1 reprezentând deloc” şi 5 însemnând „foarte mult”.
Karibe a împărţit voluntarii în grupuri cu temeri şi fără temeri, în funcţie de răspunsurile la sondaj.
Ulterior, cercetătorul a scanat participanţii cu ajutorul unui aparat fMRI (rezonanţă magnetică funcţională) în timp ce aceştia ascultau o serie de zgomote, printre care cele făcute de freze şi de instrumentele de aspiraţie.
„Toţi participanţii au fost izolaţi în camera fMRI în timp ce ascultau sunetele dentare, astfel că nu puteam să vedem dacă reacţionau vizibil sau auzibil la sunetele dentare, însă puteam recunoaşte reacţiile lor în funcţie de activitatea cerebrală”, explică dr. Karibe.
Persoanele clasificate ca „nemătoare” nu erau anxioase atunci când mergeau la dentist.
Atunci când persoanele din acest grup auzeau zgomotele asociate stomatologiei, anumite părţi ale creierului – girii superiori temporali – reacţionau mai puternic decât atunci când auzeau sunete neutre.
Acest lucru, spune Karibe, înseamnă că sunetele dentare provocau o activitate mai intensă în zonele auditive primare ale creierului.
Persoanele anxioase reacţionau diferit. În loc să prezinte o amplificare a activităţii în zonele auditive ale creierului, acestea aveau o reacţie mai intensă în regiunea cunoscută sub numele de nucleul caudat stâng, ce ar putea juca un rol în învăţarea şi amintirea sunetelor instrumentelor stomatologice.
„Credem că descoperirile pot fi folosite pentru a evalua eficacitatea unor intervenţii precum terapia cognitiv comportamentală în cazul unor pacienţi care se tem de tratamentul stomatologic”, spune Karibe.
