Nicolae Ceaușescu pregătea România pentru intrarea într-o nouă etapă, după lichidarea datoriei externe de 2.000 de miliarde de lei, în martie 1989. Șeful suprem întocmise un plan detaliat care se întindea până în 2010.
Proiectul de țară, prezentat de Nicolae Ceaușescu la al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român era intitulat ”Programul – directivă cu privire la dezvoltarea economico-socială a României în cincinalul 1991 – 1995 și orientările de perspective până în anul 2000 – 2010”. Documentul consultat de FANATIK în arhiva Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității a fost publicat în iulie 1989 sub formă de broșură și vândut în librării la costul de 4 lei.
Proiect PCR: 45 de milioane de tone de cereale pe an și terenul agricol irigat în proporție de 100%
Nicolae Ceaușescu visa să facă din România o adevărată forță economică, bazată pe ”creșterea puternică a forțelor de producție, prin aplicarea celor mai noi cuceriri ale revoluției tehnico-științifice”.
PCR aproxima că producția industrială se va dubla între anii 2005 – 2010 față de 1990, cu ”o deosebită atenție” pentru potențialul hidro-energetic și a funcționării la parametrii maximi ai centralelor hidro-nucleare.
În domeniul agricol, Ceaușescu preconiza o recoltă stabilă de 40-45 de milioane de tone de cereale anual (în 2000 – 2005), lucru care urma să se realizeze prin ”amenajarea întregii suprafețe posibile pentru irigat”.
Ceaușescu ținea la mediu: nu dorea ca românii să-și cumpere mașini
În ceea ce privește transportul, fostul dictator anunța că va investi în zona feroviară și cea navală, limitând la strictul necesar pe cel rutier.
”Va trebui redus la minimum transportul cu mijloace auto, atât pentru diminuarea consumului de combustibili superiori, cât și ca o măsură importantă de împiedicare a poluării și de protejare a mediului înconjurător”, se mai arată în document.
Prin ridicarea eficienței activității economice, arată documentul, urma o creștere rapidă a venitului național (produsul intern brut), care ar fi trebuit să se dubleze până în 2005. Nu era uitată nici știința românească, de care era responsabilă tovarășa Elena Ceaușescu. Aici, ambițiile PCR ajungeau până la ”studierea structurii materiei, de inginerie genetică, a biosferei, oceanului mondial, a scoarței terestre și a spațiului cosmic”.
Dictatorul propunea reducerea săptămânii de lucru
După lichidarea datoriei externe, Ceaușescu visa îndrăzneț la ”întărirea monedei naționale” și la crearea premiselor pentru transformarea leului într-o monedă de circulație internațională. De asemenea, șeful statului anunța că ”prin introducerea tehnicii noi și creșterea productivității muncii se vor crea condiții pentru reducerea, în limite raționale, a săptămânii de lucru”, care în 1989 era de 6 zile.
El promitea ”condiții de viață corespunzătoare, demne, pentru toți membrii societății” prin menținerea unui raport echitabil între veniturile mari și cele mici.
România urma să investească în motoare electrice pentru aplicații industriale
Documentul arată că în cincinalul 1991 – 1995, statul român urma să investească 250 de miliarde de lei pentru construcția de locuințe și edificii social-culturale. Pe de altă parte, industria construcțiilor de mașini urma să fie orientată pentru asigurarea necesarului de utilaje și realizarea unor motoare termice cu randamente ridicate pentru industrie și autoturisme cu consumuri reduse de carburanți. În ceea ce privește industria electrotehnică, ”se va tipiza fabricația de motoare electrice, transformatoare și aparataj electric, acționându-se pentru creșterea competivității produselor, reducerea accentuată a consumurilor de metale neferoase și înlocuirea materialelor scumpe”.
12 clase obligatorii și 2 milioane de elevi prinși în învățământul de tip profesional
Începând cu 1990, învățământul obligatoriu urma să devină de 12 clase iar peste 90% din elevi urmau să fie cuprinși în liceele industriale, agroindustriale, silvice și economice, urmând ca învățământul superior să ”se perfecționeze și modernizeze în raport cu cerințele economiei naționale.
”În perioada 1991 – 1995 învățământul va asigura pregătirea profesională a unui număr de 2 milioane de persoane, făcându-se prioritate formării cadrelor necesare pentru activitatea minieră și petrolier, industria constructoare de mașini, metalurgie, chimie, industria materialelor de construcții, agricultură”, se arată în document.
Nicolae Ceaușescu miza pe schimburi comerciale chiar și cu statele din Vest
Politica externă urma să se liberalizeze și să includă ”schimburi economice și cooperare în producție cu toate statele, fără deosebire de orânduirea socială”. Nicolae Ceaușescu își propunea încheierea de acorduri și contracte de lungă durată, urmând ca relațiile cu țările socialiste să fie ”amplificate”.
”România este gata să participe activ, împreună cu alte state, la elaborarea în comun a noilor principii de relații economice internaționale, a măsurilor privind datoriile externe ale țărilor în curs de dezvoltare și soluționarea altor probleme complexe ale economiei contemporane”, se mai arată în proiectul remis de Partidul Comunist Român.
Venitul populației ar fi urmat să crească până în 1995. PCR promitea locuințe pentru toată lumea
Ceaușescu aproxima că până în 1995, populația României va ajunge la 24 de milioane de locuitori, din care jumătate va fi populație activă. În acest context, una din prioritățile declarate ale partidului era crearea unor noi locuri de muncă și noi condiții pentru creșterea ”în continuare” a veniturilor populației.
”Retribuția medie reală va spori în 1995, comparativ cu anul 1990, cu 5-8 la sută, iar veniturile totale ale țărănimii cooperatiste cu 5-8 la sută. Se va urmări ca raportul dintre retribuțiile mici și mari să fie de circa 1 la 4,5”, se mai arată în proiect.
