Multe persoane care pe parcursul vieţii lor îşi pierd vederea pot trăi cu această traumă obişnuiţi fiind că nu vor mai vedea niciodată.
Când însă aceste probleme apar de la cea mai fragedă vârstă, viaţa este diferită.
Aceste imagini ne dezvăluie fără nicio îndoială ce bucurie imensă este în viaţa unui copil să îşi poată vedea fiinţele dragi din viaţa lui pentru prima dată.
Christian este un bebeluş simpatic care se număra printre acei copii cu probleme de vedere, dar care trăieşte acum o experienţă incredibilă.
De îndată ce mama lui îi aşază la ochi lui Christian o pereche de ochelari, este evident că pentru el lucrurile nu vor mai fi niciodată la fel.
Există o mulţime de copii, ca şi Christian, care ar avea nevoie de o pereche de ochelari.
De la a avea o vedere încrucişată, până la existenţa unor problemele genetice ale vederii, o pereche de ochelari poate contribui la îmbunătăţirea vizibilă a vieţii copilului.
În cazul lui Christian, este clar că viaţa este mult mai bună cu ochelari. În momentul în care micuţul îşi vede mama pentru prima dată, chipul său radiază de fericire.
După câteva luni de viaţă în care totul era atât de neclar pentru el, ochelarii primiţi în dar de Christian au pus totul într-o lumină nouă şi clară.
Acum, el poate vedea perfect chipul mamei sau al tatălui zâmbind spre el şi tot ceea ce se află în jurul lui.
Ochii lui strălucesc plini de dragoste privindu-i pe cei din faţa lui pe care până în acest moment doar îi auzea.
Este un copil norocos pentru că de acum înainte viaţa lui va fi una ca şi a altor copii care văd în mod natural lumina zilei.
Problemele de vedere la copii sunt adeseori diagnosticate tardiv deoarece cei mici nu sunt intotdeauna capabili sa exprime simptomele pe care le resimt in acest sens. De aceea, controlul regulat la oftalmolog reprezinta nu doar o masura de tratament, ci si una preventiva. Sa aflam impreuna ce simptome pot prezenta copiii si care sunt principalele problemele de vedere la copii.
Probleme de vedere la copii – clasificare si caracterizare
Exista probleme de tip refractie si non-refractie. Viciile de refractie se refera la modul in care ochiul nu focalizeaza in mod adecvat lumina ce intra in el si includ: miopia, hipermetropia, strabismul si ambliopia (care este o cauza a strabismului) si apar in cazul a 20% din copii.
Viciile non-refractie se refera la probleme cauzate de boli si includ: glaucomul, cataracta si retinoblastoml, dar sunt mult mai rare.
Miopia este cea mai des intalnita problema la copii si presupune faptul ca cel mic poate vedea la apropiere, dar intampina dificultati in ce priveste obiectele aflate la distanta.
Hipermetropia presupune faptul ca cel mic poate vedea cu usurinta aproape, dar intampina dificultati in ce priveste obiectele aflate la apropiere. Este mai rar intalnita la copii si se pare ca o usoara afectare a vederii in acest sens este observabila si normala pana la varsta de 7 ani.
Astigmatismul presupune o curbare anormala a corneei, rezultand in scaderea acuitatii vizuale si este relativ usor de corectat. Semnele acestei afectiuni includ dureri de cap, oboseala oculara, dificultate in citire si oboseala.
Ambliopia sau ochiul lenes este caracterizata de o scadere a acuitatii vizuale la un singur ochi si este de obicei rezultatul unei alte probleme in care ochiul nu primeste suficiente stimulare vizuala. Din fericire, este de obicei prevenita daca simptomul care sta la aparitia sa este tratat inainte de 6 ani.
Strabismul este o alta afectiune des intalnita la copii si presupune alinierea gresita a ochilor. Unul sau ambii ochi pot fi rotiti in interior, in exterior, in sus sau in jos. Copiii mai mici de 6 ani se confrunta deseori cu o forma de strabism care apare si dispare, dar este considerata normala de specialisti.
Cauza pentru aparitia strabismului este slaba coordonare musculara la nivelul ochilor, unii copiii nascandu-se cu acest defect.
Simptomele pe care le presupune includ: privire piezisa, slaba evaluare a distantelor, inchiderea unui ochi pentru a vedea mai bine, ameteala, miscarea globilor oculari in interior sau exterior.
Diagnosticul timpuriu este esential in prevenirea pierderii vederii si tratamentul poate presupune acoperirea ochiului mai puternic pentru a spori puterea de focalizarea a celui mai slab, chiar operatie pentru a alinia ochii si cel mai des exercitii oculare efectuate si acasa si alaturi de specialist (oftalmolog).
Glaucomul este o afectiune care apare cand presiunea normala a lichidului din interiorul ochiului (presiune intraoculara) creste usor, nefiind capabil sa se dreneze adecvat.
In schimb, lichidul se acumuleaza si cauzeaza presiune afectand nervul optic si conduce la pierderea vederii. Aceasta boala poate aparea inainte de varsta de 3 ani si se numeste glaucom infantil sau congenital.
Cataracta reprezinta incetosarea sau opacifierea zonei din jurul retinei, o zona in mod normal transparenta. Pe masura ce apare ingrosarea, aceasta previne razele solare sa treaca prin pupila si sa se focalizeze pe retina (tesutul sensibil la lumina din spatele ochiului).
Aceasta incetosare apare cand unele din proteinele care constituie pupila incep sa se adune si sa interfereze cu vederea. Poate afecta un singur ochi sau ambii, dar este rar intalnita la copii si cauzele posibile includ: traume, diabet, otravire, folosirea steroizilor, diverse boli (artrita reumatoida), complicatii ale altor boli oculare (glaucom).
Daca cei mici se nasc cu ea poarta denumirea de cataracta congenitala si se datoreaza unei cauze genetice (o deficienta enzimatica dobandita) sau anomalie cromozomiala (sindromul Down).
Simptomele cataractei includ: vedere incetosata si scaderea acuitatii, luminile par prea puternice si sunt insotite de o aura, pupila alba la examinarea, vedere dubla, culorile par pale, miopie crescuta.
Cataracta se trateaza de obicei chirurgical.
