Un studiu facut pe aproape 600 de tineri a relevat faptul ca expunerea precoce la pisici si caini ii impiedica pe cei mici sa dezvolte alergii mai tarziu in viata.
Primul an din viata unui copil este cea mai importanta perioada in construirea rezistentei, considera autorii studiului ce a fost publicat in Jurnalul de Alergii Clinice si Experimentale (in orig.
Clinical & Experimental Allergy Journal), citat de cotidianul britanic The Telegraph.
Beneficiile detinerii unui animal de companie
Expertii au studiat probe de sange ale participantilor la studiu ajunsi la varsta de 18 ani, comparand nivelurile de anticorpi la alergenii proveniti de la caini si pisici, din sangele celor care au avut animale de companie copii fiind si cei care nu au avut.
Tinerii de gen masculin care au avut caini pe parcursul primului an de viata au aratat un risc redus aproximativ la jumatate (48%) de a deveni sensibili la caini in comparatie cu cei ale caror familii nu au detinut un caine.
Cercetatorii sugereaza ca fetele ar fi putut sa nu dezvolte aceeasi imunitate ca si baietii deoarece ar fi putut interactiona cu animalele intr-un mod diferit, insa aceasta este doar o presupunere.
Atat tinerii cat si tinerele care au avut pisici in primul an de viata sunt, de asemenea, de doua ori mai putin susceptibili de a deveni mai tarziu sensibili la animale, comparativ cu cei care nu au avut.
Expunerea la animale oricand in timpul vietii, dupa implinirea varstei de un an, nu mai afecteaza in niciun fel (nici pozitiv, nici negativ) riscul de a dezvolta alergii la parul animalelor de companie.
Acesta nu este primul studiu care aduce in atentia parintilor importanta unui animal blanos in casa, insa este primul care urmareste copiii pana la varsta de 18 ani, explica Health.com.
Ganesha Wegienka, cercetatoare in cadrul departamentului de stiinte ale sanatatii publice al Henry Ford Hospital, Detroit, care a condus cercetarea, a declarat:
“Acest studiu ofera o dovada in plus ca experientele din primul an de viata ale copiilor sunt asociate cu starea de sanatate ulterioara si ca expunerea timpurie la animalele de companie nu ii pune pe copii in pericolul de a fi sensibilizati la aceste animale mai tarziu in viata”.
Totusi, atrage atentia Health.com, este posibil ca autorii studiului sa nu fi luat in cosiderare posibilitatea ca existenta animalelor in casa in copilarie sa fie un factor conex, nu unul decisiv.
Mai exact, este probabil ca un copil care are o predispozitie catre acest gen de alergii sa aiba in familia extinsa alte persoane alergice, ceea ce duce la sanse mai mari ca acel copil sa cresca intr-o casa fara animale decat in cazul unui copil care nu are predispozitie catre alergii datorita unei familii lipsite de probleme de acest tip.
Parti pozitive pe plan psihologic
Academia Americana de psihiatrie a copilului si adolescentului incurajeaza parintii sa-i creasca pe cei mici alaturi de un animal de companie.
Beneficiile de ordin psihologic sunt mai multe: un copil care invata sa aiba grija de animalul sau, sa-l trateze cu blandete si rabdare, sunt sanse mari sa invete sa-si trateze semenii in acelasi fel.
Parintii sunt totusi sfatuiti sa aleaga un companion potrivit.
Un animal agresiv sau unul exotic, greu de ingrijit, ar putea transforma experienta intr-una deloc placuta.
Studiile au demonstrat ca acei copii care provin din familii detinatoare de animale de companie au un grad ridicat de empatie si aptitudini sociale superioare celor care nu au un animal in casa.
In plus, o cercetare facuta pe 600 de copii cu varste intre 3 si 18 ani a aratat ca exista o legatura intre cresterea alaturi de un animal si un nivel crescut de incredere in propriile puteri ale copiilor si o dezvoltare cognitiva mai mare, conform EveryDayHealt.com.
Atentie la reversul medaliei
Inhalarea parului animalelor poate provoca reactii imunologice in tractul respirator afectand sectorul nazalo-traheo-bronhic si dand nastere unor sindroame de tipul astmului.
Dr.
Miruna Georgescu, medic primar pediatru, explica: “Daca un copil inhaleaza fire de par din blana unui animal, pot aparea complicatii, precum pneumonia de aspiratie.
In orice caz, copilul mai repede baga in gura decat sa inhaleze, caz in care poate ajunge in stomac sau poate sa se inece”.
Odata ajunse in stomac, firele de par nu rezista acidului gastric.
In schimb, daca ajunge sa se inece, copilul risca, de asemenea, sa fac pneumonie de aspiratie.
In cazul in care animalul nu este deparazitat si vaccinat la zi, copiii dar si adultii risca sa ia o gama larga de microbi si paraziti.
Broastele testoase sunt unele dintre cele mai putin recomandate animale pentru casele in care sunt copii mici.
Acestea se imbolnavesc des de conjunctivita, care se poate transmite mult mai usor copiilor decat adultilor.
In plus, testoasele, soparlele si serpii sunt purtatoare de salmonella si pot transmite salmoneloza – enterocolita cu salmonella.
Masuri de prevenire a imbolnavirii
Pericolele reprezentate de catre animale se pot tine, in mare parte, sub control printr-o igiena stricta si o conduita corecta.
– orice animal tinut in casa trebuie deparazitat, vaccinat si dus la controale periodic;
– copiii nu au voie sa se apropie de animal daca acesta s-a imbolnavit, chiar si de ceva minor;
– copiii trebuie invatati sa nu pupe niciodata animalele si sa isi fereasca fata daca acestea vor sa ii linga;
– dupa fiecare repriza de joaca, copiii trebuie dusi sa se spele pe maini riguros;
– cei mici trebuie invatati sa nu imparta niciodata mancarea cu animalele din casa;
– copiilor trebuie sa le explicati de ce este important, intr-o casa in care traieste un caine sau o pisica, sa nu manance ce le-a cazut pe jos, chiar daca pare curat.
Daca sunt prea mici sa inteleaga, trebuie supravegheati permanent sa nu manance nimic de pe jos;
– nu este deloc indicat ca animalele sa aiba acces in bucatarie sau in zonele de depozitare a mancarii;
– copiii nu trebuie lasati sa se joace cu animalele nesupravegheati; cele mai multe zgarieturi sau muscaturi se intampla pentru ca cei mici nu realizeaza cand animalele devin prea entuziasmate sau prea enervate.