Cât trăiau, de fapt, oamenii descriși în Vechiul Testament. Cum se măsura timpul atunci. Se spune că oamenii au trăit chiar și o mie de ani, însă se considera că timpul era măsurat altfel, un an fiind considerat o lună.
În vechime, oamenii au reușit să trăiască 300, 500, 900 sau chiar o mie de ani. Dat fiind faptul că în zilele noastre rar mai vezi pe cineva care ajunge la vârsta de 130 de ani, acest lucru pare imposibil pentru a fi adevărat. Așadar, conform a două paragrafe din Geneză vom explica cum trăiau oamenii pe vremea aceea și cum se măsura timpul la ei.
În primul rând în relatarea despre Potop citim că diluviul a început când Noe avea 600 de ani,
”în luna a doua, în a șaptesprezecea zi a lunii”. După care se spune că pământul a fost acoperit de ape timp de 150 de zile, iar arca s-a oprit pe munții Ararat ”în luna a șaptea, în a șaptesprezecea zi a lunii” (Geneza 7:11, 24; 8:4). Din acest paragraf facem un calcul simplu matematic si descoperim că a durat 5 luni care sunt echivalentul a 150 de zile. Deci, nu există baza conform căreia un an ar fi însemnat o lună.
Un alt exemplu este potrivit Genezei 5:15–18, Mahalalel a devenit tată la 65 de ani și a murit la 895 de ani. Nepotul său Enoh a avut un fiu la acceași vârstă, 65 de ani (Geneza 5:21). Dacă un an ar fi echivalent cu o lună așa cum se presupunea, ar rezulta că cei doi au devenit părinți la vârsta de 5 ani, ceea ce e mult mai greu de crezut decât faptul că puteau trăi sute de ani.
Citește mai mult pe www.redactia.ro