Moscova, februarie 1980, ora 3 noaptea, minus 40 de grade, coada la carne, vreo trei sute de oameni.
Pe la 5, apare macelarul, care le zice:
– N-o sa vina multa. Am primit indicatii de la Centrala sa nu dau la evrei.
Fara sa protesteze, vreo patruzeci de oameni se desprind din coada si pleaca prin viscol.
Pe la 7.30, macelarul iese si zice:
– M-au sunat de la Comitetul municipal. O sa fie putin. Cica sa nu dau la ai care nu-s membri de partid.
Peste o suta de oameni se retrag tacuti.
La 11, macelarul iese iar:
– Am primit un telefon de la Kremlin. Vine doar un pic de carne. N-o sa vand decat la fostii ilegalisti.
Pleaca simplii membri de partid, raman doar vreo duzina de indivizi, inghetati bocna.
Atunci, macelarul le spune:
– Dumneavoastra o sa intelegeti: nu e carne deloc. Puteti sa plecati.
Ceea ce si fac, abia miscandu-se, fara sa protesteze. Totusi, unul ii spune altuia, clantanind:
– Nu stiu de ce, dar am senzatia ca evreii sunt avantajati!
*********************
Ea:
– Vii deseară să-mi reinstalezi Windows-ul?
El:
– Păi, tocmai ce ți-ai cumpărat un laptop nou. Nu mai ai nevoie de reinstalare. Are Windows-ul preinstalat.
Ea:
– Ești prost sau nu înțelegi indiciul.
El:
– Tu nu poți reinstala Windows-ul și tot eu sunt ăla prost?
**********************
Subiectul ”virginitate” nu își pierde niciodată din valoare, iar atunci când este vorba despre… două virgine totul devine din ce în ce mai incitant. Scenariul de azi prezintă două prietene care nu aveau secrete una față de cealaltă, așa că își împărtășeau, de fiecare dată, fiecare experiență de viață.
Într-o zi, întoarsă de la Vama Veche, una dintre ele recunoaște că a ”renunțat” la feciorie. Iar urmarea este, bineînțeles, savuroasă.
”Două prietene virgine din București își povesteau tot ce faceau. Una dintre ele pleacă în Vama Veche și se întoarce ne-virgină. Cealaltă o întreabă, curioasă:
– Cum e!? Povestește-mi!
– Prima dată este oribil, doare de nu-ți imaginezi. Dar apoi e nemaipomenit!
– Cam cum doare? Ca durerea de cap, de stomac?
– Nuu!!
– Atunci cum? Ca durerea de spate, de măsea, de urechi?
– Da! E ca durerea de măsea!
– De ce ca durerea de măsea?
– Pentru că te doare, dar nu vrei să ți-o scoată!”