Piața muncii din România intră și în 2026 sub semnul incertitudinii, după un an marcat deja de restructurări ample. Specialiștii avertizează că valul de concedieri nu doar că va continua, ci se va accentua, iar efectele vor fi resimțite în mai multe sectoare-cheie ale economiei. Deși în spațiul public s-a vorbit intens despre rolul inteligenței artificiale, experții în resurse umane spun că adevăratele cauze sunt altele.
Vești proaste pentru angajați la început de carieră
După restructurările începute în a doua jumătate a anului 2025, anul acesta sunt așteptate noi valuri de disponibilizări, în special în rândul angajaților aflați la început de drum profesional. Specialiștii atrag atenția că firmele caută să reducă rapid costurile, iar primele vizate sunt posturile considerate ușor de înlocuit sau externalizat.
Printre domeniile în care se anunță concedieri semnificative se numără educația, sănătatea, turismul – inclusiv hoteluri, restaurante, cafenele și transport –, serviciile financiare, retailul, media, dar și zona serviciilor profesionale, precum juridic, contabilitate sau marketing. Reducerile de personal sunt corelate, în mare parte, cu scăderea consumului, determinată de măsurile de austeritate asumate de Guvern.
Restructurări deja vizibile în marile companii
Valul de disponibilizări a devenit vizibil încă din 2025, mai ales în sectorul IT. Au existat notificări către sute de angajați la Oracle, în noiembrie 2025, reduceri de personal la Amazon Development Center din Iași, planuri de concedieri la Microsoft România și fuziuni interne la Infosys. Tendința nu s-a limitat însă la IT.
Restructurări au avut loc și în industria grea, în producție, în zona componentelor industriale, dar și în construcții. Nici sectorul public nu a fost ocolit, după ce Guvernul Bolojan a decis reducerea a mii de posturi în instituțiile de stat, în încercarea de a diminua deficitul bugetar.
De ce concediază companiile, de fapt
Un specialist în resurse umane explică faptul că, dincolo de explicațiile oficiale, multe companii caută soluții pentru a diminua presiunea fiscală.
„Problema e că unele companii mari au decis să-și mute anumite servicii sau să le transfere către alte firme care să le presteze pentru ele, ca să nu mai plătească atât de multe taxe la stat. Chestia asta nu se întâmplă doar la nivelul companiilor mari.
Au apărut și câteva nume de companii care au făcut astfel de schimbări, cum e Carrefour, care pleacă total, sau cei de la BAT, care și-au mutat serviciile într-un shared service, de fapt către Accenture. Sunt articole peste tot pe internet despre ce se întâmplă. În privința calendarului, cam astea au fost mișcările”, a explicat specialistul pentru RomâniaTV.net.
Inteligența artificială, un pretext, nu cauza reală
Expertul a demontat și ideea potrivit căreia inteligența artificială ar fi principalul vinovat pentru pierderea locurilor de muncă, susținând că aceasta a fost folosită mai degrabă ca un paravan mediatic.
„AI-ul a fost folosit ca să distragă atenția de la problema reală: instabilitatea politică și schimbarea structurii fiscale. Evident, lucrurile astea se știau din timp și pur și simplu s-au produs. A apărut panica că «pierdem joburile» din cauza inteligenței artificiale, deși, în esență, s-au transferat anumite activități.
Noi nu suntem în topul țărilor care au adoptat aceste schimbări pe zona de tech, poate doar la nivelul corporațiilor. Pe partea de tehnologie, lucrurile evoluează, oamenii evoluează odată cu tehnologia. Și joburile, la fel, sunt actualizate pentru cerințele actuale”, a mai explicat specialistul.
Acesta a făcut și o comparație cu trecutul, amintind de meseriile dispărute odată cu evoluția tehnologică și de apariția altor tipuri de joburi, adaptate noilor realități.
Concluzia specialistului: responsabilitatea aparține statului
În final, expertul subliniază că deciziile recente ale companiilor sunt strâns legate de politicile fiscale și de climatul economic instabil.
„Întorcându-ne la subiect, schimbările de acum nu au legătură atât de mult cu avansul tehnologic pe cât au cu dorința companiilor de a evita plata taxelor și a se orienta către piețe cu putere de cumpărare mai mare. Vina e a Guvernului, nu a inteligenței artificiale. Dacă ne uităm și la timeline, vedem cum companiile au început să anunțe disponibilizări fix imediat după ce Guvernul a anunțat măsurile de austeritate, afectând structura fiscală”, a concluzionat specialistul.
