Românii care au intrat în sistemul de pensii administrate privat încă de la lansarea acestuia, în perioada 2008–2009, și care vor ieși la pensie după parcurgerea unui ciclu complet de contribuție, în jurul anilor 2035–2040, ar putea beneficia de un venit suplimentar consistent, comparabil cu o „a 13-a pensie”. Nu este vorba despre un ajutor acordat de stat și nici despre bani aduși de poștaș, ci despre sumele acumulate în conturile personale din Pilonul II, care vor fi virate direct pe card.
Datele recente arată că, dacă sistemul de pensii private își păstrează parametrii de funcționare din primii 16–17 ani, participanții constanți pot ajunge să încaseze, la pensionare, un activ echivalent cu pensia medie de la stat pe cel puțin trei ani consecutivi.
Cât se plătește, în realitate, din Pilonul II
Chiar și în contextul noilor reguli privind plata pensiilor private, statisticile Autorității de Supraveghere Financiară indică o creștere semnificativă a sumelor încasate de cei care au ajuns deja la momentul pensionării sau de moștenitorii acestora. Activul mediu plătit beneficiarilor a depășit echivalentul a 12 pensii medii lunare din sistemul public sau aproape 27 de pensii minime.
În primele nouă luni din 2025, peste 52.500 de participanți sau beneficiari au primit bani din Pilonul II, iar valoarea totală a plăților a ajuns la 1,78 miliarde de lei. Astfel, activul mediu plătit s-a apropiat de 34.000 de lei, în creștere față de mijlocul anului și cu aproximativ 50% peste media sumelor aflate în conturile tuturor participanților la sistem.
Pentru comparație, pensia medie din sistemul public a fost de aproximativ 2.800 de lei pe lună, adică circa 33.600 de lei pe an, în timp ce pensia socială minimă s-a situat la 1.280 de lei.
De ce au crescut sumele plătite
Creșterea accelerată a activului mediu nu se datorează exclusiv randamentelor obținute de fondurile de pensii, deși acestea au avut un rol important. O schimbare semnificativă a apărut și în structura plăților: numărul pensiilor de invaliditate a scăzut, iar ponderea plăților către persoanele care au atins vârsta legală de pensionare a crescut. Acest lucru a dus, implicit, la sume medii mai mari achitate beneficiarilor.
Din totalul plăților realizate în primele nouă luni din 2025, aproape 80% au fost aferente deschiderii dreptului la pensie, aproximativ 8% au fost plăți către moștenitori, iar restul de circa 12,5% au fost generate de pensionările de invaliditate.
Cum preferă românii să primească banii
Majoritatea beneficiarilor Pilonului II aleg să încaseze banii într-o singură tranșă. Aproximativ 73% dintre plăți au fost efectuate sub formă de plată unică, în timp ce restul au optat pentru plăți eșalonate. Doar ca urmare a deschiderii dreptului la pensie, plățile unice au depășit un miliard de lei, în timp ce plățile eșalonate au însumat puțin peste 400 de milioane de lei.
Aceeași tendință se observă și în cazul plăților către moștenitori sau al celor acordate pentru invaliditate, unde plata integrală rămâne opțiunea dominantă.
Ce se schimbă după adoptarea noii legi
Până de curând, sistemul de pensii administrate privat a funcționat fără o lege clară de plată, banii fiind acordați în baza unor norme emise de ASF. Participanții puteau alege fie plata integrală a activului, fie plăți eșalonate pe o perioadă de până la cinci ani.
Odată cu adoptarea și promulgarea noii legi, regulile s-au modificat. De acum, beneficiarii vor putea retrage inițial cel mult 30% din suma acumulată, iar restul de 70% va fi plătit eșalonat, pe o perioadă de maximum șapte ani. Plata lunară va fi echivalentă cu valoarea pensiei sociale minime, iar dacă, la finalul perioadei, mai rămân bani în cont, aceștia vor fi virați integral în ultima tranșă.
Diferențe uriașe între participanți
Datele arată discrepanțe majore între sumele acumulate de participanți. Un român care a contribuit constant și a avut venituri ridicate poate ajunge să încaseze peste 3 milioane de lei din Pilonul II, sumă care se adaugă pensiei de stat. La polul opus se află participanți care vor primi doar câteva mii de lei sau chiar aproximativ 1.400 de lei, după plata taxelor.
Aceste diferențe reflectă fidel nivelul și regularitatea contribuțiilor. Un angajat cu salariul mediu pe economie, care a contribuit fără întreruperi încă de la începutul sistemului, a acumulat în medie peste 50.000 de lei. În schimb, media pe întreg sistemul, care include și participanți cu pauze în contribuții, este de puțin peste 22.000 de lei.
De ce mulți români au sume mici în cont
Una dintre principalele probleme ale Pilonului II este faptul că doar aproximativ jumătate dintre participanți au contribuții virate lunar. Perioadele fără contract de muncă, veniturile fluctuante, munca nedeclarată sau întârzierile angajatorilor în virarea contribuțiilor se reflectă direct în sume mai mici la pensia privată.
Ce pot face cei care au acumulat puțin
Pentru participanții cu sume reduse în cont, primul pas este verificarea periodică a contribuțiilor și a viramentelor efectuate de angajator. De asemenea, este importantă monitorizarea randamentelor fondurilor de pensii. Orice participant se poate muta gratuit de la un fond la altul, dacă identifică un administrator mai performant, fără comisioane sau penalizări.
Pe termen lung, diferențele de randament pot însemna zeci de mii de lei în plus sau în minus la momentul pensionării.
După aproape două decenii de funcționare, Pilonul II a devenit un pilon esențial al sistemului de pensii din România. Pentru cei care au contribuit constant încă din 2008, „a 13-a pensie” nu este un mit, ci rezultatul direct al banilor strânși în contul personal, bani care vor ajunge, la momentul pensionării, direct pe card.
