În ultimii ani, mulți români s-au orientat spre agricultură și creșterea animalelor, în special la țară, fie pentru consum propriu, fie pentru a susține mici afaceri locale. Creșterea porcilor, vacilor, găinilor și a altor animale este o activitate tradițională, însă costurile asociate cu aceasta au crescut semnificativ, făcând din această activitate una destul de „piperată”.
Un exemplu elocvent în acest sens este situația fermierilor care cresc porci pentru consum și reproducție, activitate care necesită investiții substanțiale, mai ales atunci când fermierul nu produce propria hrană pentru animale și trebuie să o cumpere integral. Constantin Dorin Crețan, un cunoscut crescător de porci din Târgu-Jiu, județul Gorj, a realizat un calcul detaliat al costurilor pe care le implică hrănirea unui porc până ajunge la greutatea de 150 kg.
Investițiile în hrănirea porcilor – un calcul detaliat
Creșterea porcilor poate părea o activitate simplă la prima vedere, însă, când analizăm mai îndeaproape costurile, situația devine mult mai complexă. Constantin Dorin Crețan, care nu produce furaje sau materie primă, ci le achiziționează, a realizat un calcul amănunțit pentru a arăta cât îl costă hrănirea porcilor din ferma sa. Aceste costuri sunt un indicator esențial pentru micii fermieri care vor să evalueze dacă activitatea lor este rentabilă sau nu.
Potrivit calculelor sale, pentru a produce o tonă de furaj brut, crescătorul cheltuie aproximativ 2.910 lei, fără a include cheltuielile suplimentare legate de transportul furajelor, măcinatul sau amestecul acestora. Structura furajului pe care o folosește Constantin Dorin Crețan arată astfel:
- 50% porumb – 500 kg x 2 lei = 1000 lei
- 15% grâu – 150 kg x 1,9 lei = 285 lei
- 15% orz – 150 kg x 1,5 lei = 225 lei
- 20% purina – 10 saci x 130 lei = 1300 lei
- 25 kg calciu furajer = 100 lei
Totalul pentru o tonă de furaj brut ajunge astfel la 2.910 lei, iar aceste costuri se aplică doar hranei brute, fără a lua în calcul cheltuieli adiționale precum transportul sau prelucrarea furajului. În plus, Constantin subliniază că aceste costuri se pot modifica în funcție de fluctuațiile prețurilor materiei prime, care variază în funcție de sezon, cerere și ofertă.
Cât furaj consumă un porc și care sunt costurile finale
Pe lângă costurile de achiziție a furajului, fermierul a realizat și un calcul detaliat cu privire la consumul zilnic de hrană al unui porc. Conform estimărilor sale, un porc are nevoie de aproximativ 4 kilograme de furaj zilnic pentru a crește în greutate. La un randament mediu de 600 de grame pe zi, un porc va ajunge la greutatea de 150 kg în aproximativ 210 zile.
Astfel, costurile zilnice pentru hrănirea unui porc ajung la 11,6 lei/zi. Dacă înmulțim această sumă cu cele 210 zile necesare pentru ca porcul să atingă greutatea dorită, obținem un cost total de 2.436 lei pentru hrana necesară fiecărui porc. Însă, dacă fermierul alege să cumpere purcelul pentru îngrășare, acest cost crește cu încă 400-500 lei, în funcție de rasă, regiune și calitatea purcelului achiziționat.
Astfel, în final, pentru a aduce un porc la greutatea de 150 kg, costurile pot varia între 2.400 și 2.900 de lei, în funcție de mai mulți factori, inclusiv prețul furajelor și cheltuielile adiționale precum transportul sau achiziția purcelului. Aceasta este o investiție semnificativă pentru micii fermieri, care trebuie să își calculeze foarte bine costurile pentru a-și menține afacerea rentabilă.
Presiunea prețurilor mici de pe piață și importurile ieftine
Pe lângă costurile ridicate de producție, crescătorii de porci din România se confruntă cu o altă problemă majoră: prețul scăzut al cărnii de porc pe piață, în special din cauza importurilor ieftine. Carnea de porc din import ajunge în supermarketuri la prețuri mult mai mici decât cele pe care micii fermieri români și le pot permite, ceea ce pune o presiune enormă pe afacerile locale.
Constantin Dorin Crețan atrage atenția asupra faptului că, în condițiile în care costurile de producție pentru un porc ajung la 2.400-2.900 de lei, prețul pe kilogramul de carne de porc în viu ar trebui să fie cuprins între 16 și 19 lei pentru ca fermierii să își acopere investițiile. Însă, pe piață, prețurile oferite sunt mult mai mici, uneori variind între 9 și 12 lei/kg, ceea ce face imposibilă recuperarea costurilor.
„Cum putem noi, micii fermieri, să concurem cu prețurile de dumping venite din import, dacă pe noi ne costă între 16 și 19 lei/kg doar furajul pentru porcul în viu?”, se întreabă Constantin. Această discrepanță între costurile de producție și prețurile oferite de piață îi duce pe mulți fermieri aproape de faliment, mai ales după ce sectorul creșterii porcilor a fost grav afectat de Pesta Porcină Africană (PPA), o boală care a decimat numeroase ferme din România.
Impactul Pestei Porcine Africane asupra micilor fermieri
Pesta Porcină Africană (PPA) a avut un impact devastator asupra industriei creșterii porcilor din România. Multe ferme mici au fost nevoite să își oprească activitatea sau să reducă drastic numărul de animale din cauza riscului de contaminare cu acest virus periculos. În combinație cu importurile ieftine și costurile ridicate de producție, PPA a reprezentat un șoc economic major pentru fermierii români.
În fața acestor provocări, mulți fermieri au ales fie să își reducă activitatea, fie să încerce să găsească soluții alternative pentru a supraviețui pe piață. Însă, pentru micii producători, perspectivele sunt incerte, mai ales dacă prețurile de pe piață nu vor reflecta în mod corect costurile de producție.
Ce soluții există pentru fermierii afectați?
Într-un context economic atât de dificil, fermierii și specialiștii din agricultură încearcă să găsească soluții pentru a face față provocărilor și pentru a asigura supraviețuirea micilor afaceri. Unele dintre aceste soluții includ:
- Asocierea fermierilor – Unii fermieri au început să formeze asociații pentru a-și unifica resursele și a achiziționa furaje sau echipamente la prețuri mai mici. Prin asociere, aceștia pot negocia contracte mai avantajoase și pot reduce costurile de producție.
- Accesarea fondurilor europene – O altă soluție este accesarea fondurilor europene destinate micilor fermieri, care pot oferi sprijin financiar pentru modernizarea fermelor sau pentru investiții în producția de furaje proprii. Aceasta ar ajuta fermierii să își reducă dependența de achizițiile externe și să își crească profitabilitatea.
- Promovarea produselor locale – Campaniile de promovare a produselor locale și educarea consumatorilor în privința importanței sprijinirii producătorilor autohtoni sunt esențiale. Tot mai mulți români încep să înțeleagă valoarea produselor locale și să susțină micii fermieri, ceea ce poate contribui la stabilizarea pieței interne.
