In unele zone din ară, pe data de 26 decembrie se merge cu colacii la nași. Există anumite lucruri pe care trebuie să le cuprindă ,,colacul”. Iată care sunt acestea:
șapte pâini
două sticle cu ţuică
trei sticle de vin
un cocoş
trei pui
o coastă de porc
şapte cârnați trandafiri
alte mărunţişuri.
Odată ajunși la locuința nașilor, finul sărută de trei ori mâna nașei. Pe naș îl îmbrățișează, adresându-i următoarele cuvinte: „De la noi puțin, de la Dumnezeu mult”.
Ce să faci și ce să nu faci de Soborul Maicii Domnului
Sărbătoarea Crăciunului sau Nașterea Domnului este o sărbătoare a familiei, după cu afirma și părintele Vasile Ioana, potrivit paragrafului de mai jos:
Hristos să fie în noi, să se nască în noi. S-a născut într-o peșteră smerită ca să ne arate că se poate naște în fiecare inimă. Dacă s-ar fi născut într-un palat, am fi avut toți complexul acesta: băi, Iisus este doar pentru unii mari. Iisus s-a născut într-o peșteră, într-o margine de sat, în smerenie ca să ne arate că El poate să vină în orice inimă. (…) El se naște în fiecare inimă și uite bucuria pe care o trăim noi în seara de Crăciun este, de fapt, Nașterea Lui în noi.
Pentru că în cei care s-au împărtășit dimineață la Liturghie s-a născut Hristos în ei și tot postul ăsta am curățat peștera și acum simțim o mare bucurie. Pentru că Dumnezeu face ospăț mare de bucurie. Pentru acest moment unic în care îngerii cântau Slavă lui Dumnezeu, păstorii îmbrăcați în haine tradiționale și se bucurau de Nașterea lui Iisus. (…) Veneau toți cu darul la Iisus ca la Împăratul Inimilor. Nu împărat politic, nu împărat a zonei sociale, ci împărat al inimii care a adus pe lume iubirea, iertarea și pacea. Ce dar mare este acesta, să iubești! Și ce poate să fie mai frumos decât să iubești în familie, pentru că această sărbătoare este supranumită și sărbătoarea familiei”.
