Nu există persoană care să nu fi trecut cândva printr-un episod de amețeală, însă de cele mai multe ori îl lăsăm să treacă neobservat pentru că ajungem să credem că nu este nimic grav și se datorează oboselii.
Ai mare grijă, căci dacă amețeala este asociată cu greață, vărsături, paloare, transpirații, anxietate, teamă și uneori leșin, este posibil să suferi de afecțiuni mai grave.
Amețeala este un factor care atestă disfuncționalități ale organismului. Iată care sunt bolile posibile din spatele amețelilor!
Anxietate
Persoanele care se tem sau sunt speriați de spații închise, tind să spună adesea că sunt „amețite”, însă adevărata problemă este deprimarea sau anxietatea.
Anemie
Carențele de fier din organism duc la apariția amețelii și indică o stare de oboseală inexplicabilă, iar cauza principală poate fi o formă de anemie.
Migrena
În urma durerii puternice de cap, datorată migrenei, pot apărea amețeala, greața și vărsăturile. Aici este posibil să te confrunți și cu vertij sau cefalee.
Tumoare cerebrală
Aici vorbim deja de lucruri grave, iar amețelile care debutează lent, dar care treptat se intensifică, fiind însoțite de dureri de cap tot mai puternice pot semnala o tumoare cerebrală.
Hipo și hipertensiune
Dacă ai o tensiune scăzută, din cauza lipsei unei hidratări corespunzătoare, poți resimți stări de amețeală. Amețelile pot apărea și dacă suferi de hipertensiune. Acestea sunt asociate cu dureri de cap și țiuituri în ureche.
Ameteala este starea in care o persoana are senzatia ca ar putea lesina, ca si-ar putea pierde echilibrul, este instabila, se simte confuza sau are vertij.
Cele mai multe dintre cauzele ametelilor nu sunt grave si se rezolva rapid, fie cu recomandarea medicului fie prin tratament la domiciliu.
Ameteala se poate declansa in situatia in care creierul nu este suficient irigat. Acest lucru poate fi urmarea unei scaderi bruste a tensiunii arteriale, a deshidratarii ca urmare a varsaturilor, diareii, febrei sau altor cauze. Ametelile pot insoti adesea gripa, hipoglicemia, raceala sau alergiile.
Exista si boli mai grave care pot duce la starea de confuzie si ameteala: tulburari cardiovasculare, accident vascular cerebral, scaderea severa a tensiunii arteriale. Oricare dintre aceste tulburari grave este insotita de dureri in piept, palpitatii, dificultati de exprimare, tulburari de vedere sau alte simptome. Cele mai frecvente cauze de vertij sunt vertijul pozitional benign si labirintita.
Vertijul pozitional benign se declanseaza atunci cand o persoana isi schimba pozitia capului, ca urmare a dereglarii unor particule de calciu din urechea interna. Labirintita urmeaza o raceala sau gripa si este cauzata de o infectie virala a urechii interne. O alta problema comuna a urechii interne este boala Meniere care determina vertij, pierderea echilibrului si zgomote in urechi. Rar, vertijul sau senzatia de instabilitate sunt semnul unor accidente vasculare cerebrale, screloza multipla, convulsii, tumori cerebrale sau hemoragii craniene. Totusi in aceste cazuri apar si alte simptome.
Daca o persoana ameteste atunci cand se ridica, trebuie sa evite schimbarile bruste de postura, daca ii este sete, va consuma multe lichide.
Vertijul pozitional benign sau labirintita dispar de la sine in cateva saptamani. In timpul crizelor este indicata multa odihna si statul cat mai mult timp in pozitie intins si nu se vor face schimbari bruste de pozitie.
Unele tipuri de vertij pot fi tratate prin colaborarea cu medicul specialist sau cu un fizioterapeut. Uneori, medicatia poate imbunatati simptomele, fiind recomandate: antihistaminice, sedative sau antiemetice. In cazul bolii Meniere poate fi necesara interventia chirurgicala.
Se va solicita serviciul medical de urgenta in oricare din urmatoarele situatii:
– traumatism la nivelul capului;
– febra de peste 39 grade celsius, dureri de cap, gat rigid;
– convulsii sau varsaturi;
– dureri toracice, palpitatii ale inimii, dificultati de respiratii, slabiciune, incapacitatea de a misca un brat sau picior, tulburari de vedere sau dificultati de vorbire;
– lesin si pierderea constientei pentru mai mult de cateva minute;
Se va contacta medicul daca pacientul:
– nu a mai avut alte ameteli inainte;
– simptomele pe care le-a avut in trecut sunt diferite de cele din prezent;
– se suspecteaza ca medicatia ar fi cauza ametelilor;
– apare vreo pierdere a auzului.
Tratarea prompta a infectiilor urechii, racelilor, gripei, congestiei sinusurilor si a altor infectii respiratorii pot preveni aparitia bolii Meniere si a labirintitei. Daca o persoana sufera de gripa, raceala sau alta boala virala ar trebui sa bea multe lichide pentru a preveni instalarea deshidratarii.