Radio Simplu

Știința din spatele muzicii: 5 reacții ciudate ale creierului explicate

Kurt Vonnegut a scris la un moment dat că muzica este singura dovadă de care are nevoie pentru a crede în existența lui Dumnezeu. Dar dacă știința are ceva de spus în această privință, ei bine, ea ne dovedește faptul că modul în care răspundem în fața muzicii are puțin de-a face cu cerurile de deasupra noastră.

 

Într-adevăr, chiar dacă este un impuls către a dansa sau un cântec care ți-a rămas blocat în creier, dragostea umanității poate fi explicată nu prin intermediul lui Dumnezeu, ci cu ajutorul științei de bază.

 

1. De ce ți se face pielea de găină când auzi o anumită parte dintr-o melodie?

Există un nume pentru acea senzație neașteptată de frig pe care o poți experimenta în timpul ascultării unui cântec; această senzație provine de la fibrele nervoase care conectează cortexul auditiv al creierului (partea creierului care procesează sunetele) cu cortexul insular anterior (partea creierului care procesează emoțiile). Dacă ți se face pielea de găină, așa cum se întâmplă la 2 treimi din populație, atunci asta înseamnă că acea conexiune dintre cele două cortexuri este puternică.

 

De care este lucrul care provoacă acești fiori? Totul are de-a face cu o schimbare la nivelul stimulilor. Când ascultăm muzică,creierele noastre procesează melodiile și prezic recurența unei fraze muzicale repetitive. Când ceva neașteptat, dar plăcut apare în acel cântec, aceste cortexuri reacționează și de aceea la unii oameni apare pielea de găină.

 

2. De ce nu îți poți scoate acel cântec din cap?

Repetiția este un lucru esențial pentru muzica pop și prezența ei crește constant. Bineînțeles, producătorii muzicali nu ar apela la repetiții dacă el nu ar prinde la public și de aici apare întrebarea: de ce creierele noastre iubesc repetițiile atât de mult?

 

Conform scrierilor în această privință, totul are legătură cu un așa zis efect de expunere. Premiza constă în faptul că al tău creier experimentează efecte psihologice pozitive când întâlnește ceva ce deja cunoaște precum o melodie, un ritm sau cor.

 

Efectul este atât de puternic încât când vine vorba despre activarea centrilor din creier pentru recompensă, repetițiile scot în evidență preferințele noastre muzicale. Și uneori, datorită acestui motiv, un cântec repetitiv, chiar și unul pe care îl detești va rămâne în creierul tău pentru mai mult timp decât ți-ai dori.

 

3. De ce cântecele își pierd „magia”?

După cum se pare, există o familiaritate care îi place creierul nostru, dar și o familiaritate în exces care nu îi place. Într-adevăr, studiile recente arată faptul că ale noastre creiere au o limită când vine vorba despre răspunsurile pozitive la familiaritate. După ce acel punct a fost atins, aspectele familiare ale acelui cântec nu mai stimulează centrii de recompensă ai creierului și de aceea cântecul devine plictisitor.

 

Complexitatea muzicii vine în discuție atunci când luăm în considerare calcularea limitelor. În general vorbind, este mai ușor pentru creier să devină plictisit de un cântec simplu decât are această senzație față de un cântec ce oferă mai multe beneficii.

 

4. Cum dezvoltăm anumite gusturi cu privire la muzică?

Probabil ai auzit de studiile în care subiecții erau rugații să guste două produse similare în timp ce erau legați la ochi, știind doar prețul fiecărui produs. Studiile au arătat că în general, oamenii tind să asocieze pozitiv prețul cu calitatea și astfel ajung să evalueze produsele mai scumpe în mod favorabil.

 

Un studiu similar a avut loc în care subiecții au ascultat fragmente muzicale cântate de persoane anonime și de profesioniști; pe parcurs, etichetele acestea s-au schimbat. Rezultatele au arătat că subiecții nu au recunoscut sau preferat performanțele profesioniștilor. Mai degrabă, ei au preferat muzica pe care au crezut-o a fi cântată de profesioniști. Cu alte cuvinte, opiniile individuale cu privire la muzică sunt formate de percepțiile personale față de valoarea presupusă a piesei.

 

5. De ce ne face muzica să dansăm?

Ultimele testări neurologice au demonstrat că ale noastre creiere interpretează ritmurile dansabile în anumite moduri. S-a descoperit că procesarea formatului, piciorului metric și a tempo-ului este realizată de către părțile din dreapta și bilaterale ale cortexului frontal, cingular, parietal, prefrontal, temporal și cerebelar.

 

Acest lucru înseamnă că acele melodii care au anumite ritmuri stimulează sistemul nostru motoriu. În același timp, cerebelul contribuie la coordonare, precizie și sincronizare când vine vorba despre dans. Sângele este direcționat către picioare, lucru ce ne face să dăm din ele. Mișcările coordonate aduc plăcere centrilor creierului pentru recompense așa că se creează dorința de a dansa.

loading...

Add comment

Follow us

Don't be shy, get in touch. We love meeting interesting people and making new friends.

%d bloggers like this: